In cadrul scolilor si fabricilor din trecut, tinerii erau adesea trimisi la culesul strugurilor ca parte a „muncii voluntare”, un concept promovat de regimul comunist. Dupa 1989, multe dintre obiceiurile traditionale legate de culesul strugurilor au fost revigorate. Oamenii au revenit la practicile vechi, organizand din nou sarbatori locale si mese de cules, insa intr-un cadru mai restrans, de familie si prieteni.
In prezent, in multe regiuni viticole, culesul strugurilor este insotit de festivaluri care atrag turisti. Aceste evenimente includ targuri, degustari de vin, spectacole de muzica si dans, precum si demonstratii de tehnici traditionale de prelucrare a strugurilor. In continuare, vei descoperi informatii utile despre culesul strugurilor, referitoare la perioada optima de recoltare, dar si la metode sau traditii locale legate de acest proces.
Cuprins:
Culesul strugurilor - obiceiuri, practici si alte detalii
Cand se culege via in diferite zone viticole ale tarii
1. Culesul strugurilor - obiceiuri, practici si alte detalii
Fotografie de la Tom Van Dyck pe Pexels
Culesul strugurilor este o activitate traditionala care are loc toamna, cand strugurii ajung la maturitate si sunt gata de recoltat. In Romania, acest proces este important atat din punct de vedere economic, cat si cultural. Culesul strugurilor presupune adunarea lor de pe vita-de-vie, urmat de procesarea lor pentru a obtine mustul, care va fi fermentat pentru a produce vin. In multe regiuni, culesul este insotit de sarbatori locale si adunari de familie, fiind un moment de bucurie si socializare.
Obiceiuri locale legate de culesul strugurilor
In multe regiuni din Romania, culesul strugurilor este insotit de diverse obiceiuri locale care aduc comunitatile impreuna. Iata cateva exemple:
Hora culesului
In unele sate, dupa ce culesul strugurilor se incheie, localnicii organizeaza o hora in vie. Acesta este un mod de a sarbatori recolta bogata si de a multumi pentru roadele anului.
Hora culesului este un obicei traditional care are loc in multe sate viticole din Romania, dupa terminarea culesului strugurilor. Acest eveniment reprezinta un prilej de sarbatoare si multumire pentru recolta bogata, aducand comunitatea impreuna pentru a celebra munca depusa. De obicei, hora se organizeaza direct in vie sau in curtea gospodarului care a adunat strugurii, iar localnicii se prind in dans pe ritmuri de muzica traditionala. Hora culesului este insotita de voie buna, mancare si vin, marcand incheierea sezonului de munca intensa si inceputul perioadei de prelucrare a vinului.
Masa de cules
Dupa o zi de munca in vie, obiceiul este ca familiile sa se adune la o masa mare, unde se servesc bucate traditionale. Vinul din anii anteriori este nelipsit de la astfel de mese.
Masa de cules este un obicei traditional practicat in multe regiuni din Romania, dupa finalizarea culesului strugurilor. Aceasta masa este organizata de obicei de catre proprietarul viei, care invita familia, prietenii si muncitorii care au ajutat la cules.
Masa de cules include mancaruri traditionale, cum ar fi sarmale, friptura, branzeturi, paine de casa si, bineinteles, vin din anii anteriori. Este un moment de relaxare si socializare, in care participantii se bucura de roadele muncii lor si sarbatoresc recolta bogata.
Atmosfera este una de voie buna, iar acest obicei intareste legaturile comunitare si exprima recunostinta pentru munca depusa si recolta obtinuta.
Sarbatoarea strugurilor
In unele regiuni viticole, se organizeaza festivaluri dedicate strugurilor si vinului, cu targuri, parade si degustari de vin. Aceste sarbatori atrag si turisti, fiind un prilej de promovare a traditiilor locale.
Sarbatoarea strugurilor este un festival traditional organizat in multe regiuni viticole din Romania, de obicei la inceputul toamnei, in perioada culesului. Aceasta sarbatoare este un prilej de a celebra recolta bogata de struguri si de a promova traditiile locale legate de viticultura si vinificatie.
Evenimentul include adesea parade cu care alegorice decorate cu vita-de-vie si struguri, targuri de produse locale, concursuri de degustare de vin si demonstratii de preparare a mustului. De asemenea, sunt organizate spectacole de muzica si dansuri populare, in care participa atat localnici, cat si turisti.
Sarbatoarea strugurilor este un moment important pentru comunitatile viticole, aducand laolalta oameni de toate varstele pentru a se bucura de roadele toamnei si de traditiile mostenite din generatie in generatie.
Impartirea mustului
Exista obiceiul ca dupa ce strugurii sunt zdrobiti si mustul este obtinut, acesta sa fie impartit cu vecinii si rudele, ca semn de bunavointa si prietenie.
Impartirea mustului este un obicei traditional practicat in multe zone viticole din Romania, imediat dupa ce strugurii au fost culesi si zdrobiti pentru a obtine mustul. Acest obicei simbolizeaza generozitatea si solidaritatea comunitatii, fiind un gest de impartasire a roadei cu vecinii, prietenii si rudele.
Dupa ce mustul este obtinut, gazda obisnuieste sa umple sticle sau butoaie mici cu must si sa le ofere celor apropiati. Impartirea mustului nu este doar un gest de bunavointa, ci si o modalitate de a pastra legaturile sociale puternice in cadrul comunitatii. In unele regiuni, acest obicei este insotit de mici petreceri sau adunari informale, unde oamenii se bucura impreuna de acest produs proaspat si aromat al toamnei.
Aceste obiceiuri variaza in functie de zona, dar toate au in comun ideea de a celebra recolta si de a intari legaturile comunitare.
Practici culturale la recoltarea strugurilor
In diverse regiuni din Romania, culesul strugurilor este insotit de practici culturale unice, fiecare avand propriile traditii si obiceiuri:
Transilvania:
In unele sate din Transilvania, culesul strugurilor este marcat de „Balul culesului”, o petrecere organizata dupa finalizarea muncii in vie. Tinerii se imbraca in costume populare si danseaza pe ritmuri de muzica traditionala, sarbatorind astfel sfarsitul recoltei.
De asemenea, in aceasta regiune se obisnuieste ca prima lada de struguri culesi sa fie decorata cu flori si purtata in procesiune prin sat, simbolizand bogatia si fertilitatea.
Oltenia:
In Oltenia, dupa culesul strugurilor, se practica obiceiul numit „Daramatul butoaielor”. Acesta presupune degustarea mustului proaspat si a vinului din anii anteriori, intr-o atmosfera de sarbatoare, cu muzica si voie buna.
De asemenea, este un obicei ca cei care au participat la cules sa fie rasplatiti cu o masa bogata, numita „ospatul de cules”, unde se servesc bucate traditionale si vin din belsug.
Moldova:
In Moldova, culesul strugurilor este adesea insotit de sarbatori locale, cum ar fi „Ziua Recoltei”, care include targuri cu produse locale, demonstratii de zdrobire a strugurilor si concerte de muzica populara.
Un alt obicei specific este „Botezul mustului”, unde mustul proaspat este binecuvantat de preotul satului inainte de a fi consumat, pentru a aduce noroc si belsug in anul urmator.
Dobrogea:
In Dobrogea, culesul strugurilor este asociat cu sarbatori de origine antica, influentate de cultura greaca si romana, cum ar fi „Dionisiacele”, care includeau ritualuri si petreceri in cinstea zeului vinului, Dionysos.
De asemenea, in unele sate, se pastreaza traditia de a coace „paine cu struguri” dupa cules, un obicei care simbolizeaza multumirea pentru recolta bogata si rodnica.
Aceste practici culturale variaza de la o regiune la alta, reflectand diversitatea si bogatia traditiilor romanesti legate de culesul strugurilor.
2. Cand se culege via in diferite zone viticole ale tarii
Fotografie de la Jeswin Thomas pe Pexels
Culesul viei are loc, in general, in perioada de toamna, intre lunile septembrie si octombrie, in functie de zona geografica si de soiul de struguri. In regiunile mai calde, culesul poate incepe mai devreme, chiar la sfarsitul lunii august, in timp ce in zonele mai reci, poate continua pana in luna octombrie.
Momentul exact al culesului depinde de gradul de coacere al strugurilor, care trebuie sa ajunga la maturitate pentru a avea un continut optim de zaharuri si acizi, esential pentru obtinerea unui vin de calitate. Viticultorii urmaresc cu atentie evolutia strugurilor pentru a stabili momentul ideal al culesului, astfel incat sa obtina cele mai bune rezultate in vinificatie.
Obiceiurile la culesul strugurilor au evoluat de-a lungul timpului, fiind influentate de conditiile sociale, economice si culturale specifice diferitelor perioade istorice. Aceste schimbari reflecta adaptarea obiceiurilor la contextul socio-economic al fiecarei perioade, dar esenta culesului strugurilor ca moment de sarbatoare si comunitate a ramas constanta.
Culesul strugurilor pentru vin se refera la procesul de recolta a strugurilor cand sunt la maturitate optima pentru a fi folositi in vinificatie. În general, acest proces se face manual sau cu ajutorul masinilor specializate.
Culesul manual este adesea preferat pentru vinurile de calitate superioara, deoarece permite selectia atenta a strugurilor. Strugurii sunt culesi intr-un stadiu de maturitate specific, care variaza in functie de tipul de vin dorit (de exemplu, vinuri rosii, albe sau spumante).
Culesul cu masina este mai rapid si mai eficient, dar poate fi mai putin delicat cu strugurii, ceea ce poate afecta calitatea vinului in anumite cazuri.
Dupa cules, strugurii sunt transportati la crama pentru a incepe procesul de vinificare, care poate include zdrobirea, fermentatia si alte etape esentiale in productia vinului.
Obiceiuiri de la culesul strugurilor care si-au pus amprenta pe tradiiile romanilor
Iata cateva obiceiuri mai putin stiute legate de culegerea strugurilor:
Ritualuri de protectie: In unele regiuni viticole, se crede ca strugurii aduc noroc daca sunt culesi cu anumite ritualuri sau invocatii. De exemplu, se pot recita formule de protectie sau se fac ofrande pentru a asigura o recolta buna.
Echipe de cules: In anumite locuri, culesul strugurilor este realizat de echipe formate din familie, prieteni sau membri ai comunitatii. Acest lucru nu este doar o practica eficienta, dar si un eveniment social important, adesea insotit de mese si petreceri.
Struguri pentru vin de calitate: Pentru vinurile de calitate superioara, strugurii sunt selectati manual pentru a indeparta boabele afectate sau necoapte. Unele regiuni au obiceiul de a folosi chiar si lampi de iluminat pentru a verifica calitatea strugurilor in timpul culesului, pentru a asigura cea mai buna calitate posibila.
Folclor si legende: In anumite culturi, se considera ca vremea in ziua culesului poate influenta calitatea vinului. De exemplu, daca ploua in timpul culesului, se crede ca vinul va fi de proasta calitate. Astfel, culesul este adesea planificat in functie de prognoza meteo.
Culesul pe Luna Plina: In unele traditii viticole, se considera ca strugurii recoltati in timpul unei luni pline au un gust mai bun. Aceasta idee este legata de credintele astrologice si de influenta pe care luna o poate avea asupra plantelor.
Lasarea strugurilor pentru Ursitoare: In anumite zone din Europa de Est, se obisnuieste sa se lase o parte din struguri pentru a fi culesi de „ursitoare” sau spirite protectoare care ar avea grija de recolta viitoare si ar asigura prosperitatea.
Folosirea unor unelte de feronerie: In unele regiuni, se folosesc unelte de cules traditionale, cum ar fi secera sau cutite speciale, care sunt considerate a aduce succes in cules si protejeaza vita de vie.
Aceste obiceiuri legate de culesul strugurilor reflecta diversitatea culturala la culesul strugurilor, cu traditii specifice, fiecare regiune avand propriile sale practici si credinte.
Suretitul este un proces care se refera la indepartarea sau reducerea cantitatii de apa din struguri, in special din cei destinati producerii vinului, pentru a concentra aromele si zaharurile. Aceasta tehnica este utilizata pentru a imbunatati calitatea vinului si pentru a obtine vinuri cu arome mai intense si un continut mai ridicat de alcool.
Exista mai multe metode de suretire a strugurilor:
Suretitul natural: Acesta implica lasarea strugurilor pe vita mai mult timp dupa ce au ajuns la maturitate, in asa fel incat apa sa se evapore din struguri, concentrand zaharurile si aromele. Aceasta metoda este adesea utilizata in vinificatia de vinuri de desert, cum ar fi vinurile din soiul Sauternes.
Suretitul prin deshidratare: Strugurii sunt culesi si apoi expusi la conditii de deshidratare, cum ar fi aerul cald sau caldura controlata, pentru a reduce continutul de apa. Acest proces poate fi realizat pe suporturi sau in spatii special amenajate.
Suretitul prin congelare: In aceasta metoda, strugurii sunt congelati inainte de presare, iar apa se transforma in cristale de gheata, care sunt apoi indepartate. Acest lucru concentreaza zaharurile si aromele. Exemple de vinuri produse astfel includ vinurile ice wine.
Suretitul este important pentru obtinerea vinurilor cu caracteristici specifice, precum dulceata si complexitatea aromelor, si este o tehnica apreciata in vinificatia de inalta calitate. Mai mult, aceste produse de vinificatie sunt foarte apreciate si se consuma cu placere.
Exista multe tipuri de struguri care sunt recoltati pentru vin, iar fiecare varietate are caracteristici unice care influenteaza gustul si calitatea vinului. Iata cateva exemple populare, cand vine vorba de recoltarea strugurilor pentru vin:
Cabernet Sauvignon: Este unul dintre cei mai cunoscuti struguri rosii, apreciat pentru aromele sale de coacaze, piper si arome vegetale. Este adesea folosit in vinurile rosu de calitate superioara.
Merlot: Strugurii Merlot sunt cunoscuti pentru vinurile lor moi si fructate, cu arome de cirese, prune si ciocolata. Sunt adesea mai accesibili si mai putin taninati decat Cabernet Sauvignon.
Pinot Noir: Acest strugure rosu este cunoscut pentru vinurile sale elegante, cu arome de fructe rosii si nuante de pamant. Este adesea utilizat in vinurile din Burgundia si alte regiuni reci.
Chardonnay: Este unul dintre cei mai populari struguri albi, folosit pentru vinuri care variaza de la usor si fructat la bogat si untos. Arome comune includ mere, citrice si, in unele cazuri, note de stejar.
Sauvignon Blanc: Acest strugure alb este cunoscut pentru vinurile sale crocante, cu arome de citrice, ierburi proaspete si uneori note de ardei verde. Este adesea utilizat in vinurile din Loire si Noua Zeelanda.
Riesling: Riesling produce vinuri albe cu arome de fructe de vara, cum ar fi piersici si mere, si adesea are un caracter dulce sau semisweet. Este apreciat pentru aciditatea sa si capacitatea de a dezvolta complexitate in timp.
Fiecare tip de strugure are propriile sale cerinte de mediu si tehnici de vinificatie care influenteaza caracteristicile finale ale vinului. Pe site-ul nostru gasesti zdrobitori de struguri de calitate superioara, pentru a obtine randament maxim. Mai mult, tot la noi poti gasi si butoaie de inox pentru a pastra vinul in conditii optime.
Recoltarea strugurilor de masa implica cateva etape si practici specifice pentru a asigura ca strugurii ajung la consumator in stare perfecta. Iata cateva aspecte importante legate de recolta strugurilor de masa:
Momentul recoltarii: Strugurii de masa trebuie sa fie culesi atunci cand sunt complet maturi, pentru a avea gustul si textura optime. Maturitatea se evalueaza pe baza culorii, gustului si continutului de zahar. Este important sa verifici daca strugurii au atins nivelul dorit de dulceata si aroma.
Recoltare manuala: De obicei, strugurii de masa sunt culesi manual pentru a preveni deteriorarea. Culegatorii taie ciorchinii cu ajutorul unor foarfeci speciale sau cu mainile, avand grija sa nu accidenteze boabele.
Manipularea cu grija: Strugurii sunt foarte sensibili si se pot deteriora usor. De aceea, dupa ce sunt culesi, trebuie sa fie manipulati cu grija si transportati in containere usoare si bine ventilate pentru a evita presiunea care ar putea deteriora boabele.
Depozitarea: Dupa recolta, strugurii de masa sunt depozitati in conditii adecvate pentru a le pastra prospetimea. Acest lucru implica adesea refrigerarea sau mentinerea in conditii de umiditate controlata pentru a preveni deshidratarea sau fermentarea prematura.
Sortarea: Inainte de ambalare, strugurii sunt sortati pentru a elimina boabele deteriorate sau imperfecte. Aceasta etapa este esentiala pentru a asigura calitatea produsului final.
Ambalarea: Strugurii sunt ambalati in cutii sau lazi, avand grija sa nu fie suprasolicitati. Ambalarea adecvata ajuta la protejarea boabelor si la mentinerea calitatii in timpul transportului si vanzarii.
Controlul calitatii: In multe cazuri, exista proceduri de control al calitatii pentru a verifica daca strugurii respecta standardele necesare inainte de a fi livrati catre piata. Aceste proceduri pot include verificarea dimensiunii, culorii si starii generale a boabelor.
Recoltarea si manipularea corecta a strugurilor de masa este esentiala pentru a asigura ca produsul final ajunge la consumatori intr-o stare excelenta, pastrand gustul si textura dorite.
Iata cateva soiuri de struguri de masa populare, fiecare avand caracteristici unice care ii fac potriviti pentru consumul direct:
Thompson Seedless: Acest soi de struguri albi, fara seminte, este foarte popular pentru consumul proaspat. Are o aroma dulce si o textura crocanta. Este adesea folosit si pentru producerea stafidelor.
Concord: Strugurii Concord sunt cunoscuti pentru culoarea lor inchisa si aroma intensa de struguri. Sunt adesea folositi in sucuri, gemuri si vinuri, dar sunt si foarte apreciati proaspeti.
Autumn Royal: Acest soi de struguri negri are boabe mari si ferme, cu o aroma dulce si usor parfumata. Sunt adesea utilizati pentru consumul proaspat si pentru decorarea platourilor.
Italia: Strugurii Italia sunt de culoare galben-verzui, mari si foarte dulci. Au o textura suculenta si sunt foarte apreciati pentru consumul proaspat.
Champion: Acest soi de struguri negri are boabe mari, suculente si dulci. Sunt cunoscuti pentru aroma lor intensa si textura crocanta.
Crimson Seedless: Strugurii Crimson Seedless sunt rosii, fara seminte, cu o aroma dulce si o textura crocanta. Sunt populari pentru gustul lor placut si aspectul atragator.
Aceste soiuri sunt apreciate pentru aspectul lor atragator si pentru gustul delicios, fiind ideale pentru consumul direct, dar si pentru preparate culinare sau deserturi.
Daca alegi cu atentie perioada optima de cules via, este imposibil sa nu obtii randament maxim de fiecare data.
Prin urmare, culesul strugurilor a fost si ramane un prilej de bucurie si de sarbatoare an de an, mai ales daca tii cont de mentinerea traditiilor si obiceiurilor specifice zonei din care faci parte.